cuore caldo di cioccolato

despre

cel care m-a învățat să iubesc

în mijlocul coincidențelor erotice, tandru

ca o flamă ieșită din pământ pentru a încălzi durerea

mă întorc spre tine, cazi pe gânduri

și-mi spui să rămân

cu mirosul vegetației inundate

ca să respir mai bine vara

în fața oglinzii

mi-ai cunoscut promisiunile pe jumătate înghițite

și cearcănele păcălite de valeriană

cu toată compasiunea din lume

coapsele robuste, ți-au plăcut dintotdeauna

oriunde le găsești, pătrunzi

vene bărbătești, încordate pe biceps triceps

încă încerc să le cultiv

împreună cu tata

la cosit, în grădina plină de urzici a căsuței noastre din Solca

unde am dormit cel mai lin

în parfum de mere coapte la sobă și

bad boys blue la radio

nu te pot aduce așa ușor în sanctuarul lui

doar dacă ți-ai folosi brațele puternice

și am fi nevoiți toți trei să construim o fundație pentru o altă casă

părintească, pe o insulă deșertică în care

să ne mințim

cu mirajul unei oaze de liniște, lipsită de căință

și resemnare

te privesc ca pe ceva mai mult

o închipuire masc învelită-n catifea

în noapte frig umezeală

îngrijit atent dichis și migală

pentru că tu o să-i iubești băiatul

come un cuore caldo di cioccolato

la bine și la greu

în fața tuturor.

Castele din Catalonia

ar fi imposibil să compar un Chant d’Amour cu

Je, tu, il, elle

și să te mai pot privi în ochi ca înainte

întâlnirile noastre au fost rare

de St. Jordi, în aglomerația infinită

abia m-ai recunoscut  

și am ținut morțiș să îți dăruiesc o carte 

în culoarea unghiilor tale pictate verde petróleo

mi-am ascultat tăcerea în acea zi de aprilie

nu aș fi putut să pun o altă povară pe chipul tău 

arătai mult prea frumos, zdrobit

cu grija îndreptată la tatăl tău bolnav și

cu iluzia la Alberto, cel care

nu ți-a putut întoarce dragostea niciodată 

mi se tot derulau secvențe în minte, mâinile, scurse 

pe talie și pleoapele căzute pe barba ta lucioasă 

și cel mai important, cum

ți-aș sacrifica visul italian, sculptat de Michelangelo 

și nu ai observa 

ai frământa ciabatta pe pieptul meu moale

totul, în submarinul soțului tău

în timp ce zeii /y todos nuestros maridos/ 

în care nu putem crede 

ne protejează de înec

lo malo de morirse de amor es que no te mueres

pentru mine ai fi iubire adevărată

și ai merge pe apă

până la capătul zilelor

șlagăr scos din arhiva TVR 2001

performat pe-o plajă din nordul Barcelonei

reflectat de lună în mare 

și imprimat pe sticlele de vermut

ca orice vis pe care nu m-ai lăsat

să-l termin din sărutat

pentru că a fost adevărat 

nu pot să nu-l culeg

un cadru în care m-aș teleporta

ai jurat pe ecran o dorință

acum am trimis-o.

nu toată lumea moare din dragoste

i.

un vis închinat

într-o sticlă de cristal

cu frică de interior

tradus

exponat expus discret

accelerat în speranțe neexplorate

ii.

arheologiile homoerotice hidratate în apă salină

decuplate de la sursa mamă

restituie dafinului culoarea naturală

ca o inflorescență de identități

infuzate câteva minute

apoi scoase

lăsate în ecoul amar la uscat în timp ce

tăcerile subceleste

însuflețesc secole de lupte colective

făcându-ne să credem ca niște copii

în minuni.

querido A.,

porfa, avísale a mi familia que estoy en el hospital

diles que eres mi roommate.

la luna està contigo, amor!

iii.

dormim agățați de plante carnivore și

ne lăsăm admirată durerea tropicală 

suntem privilegii răpuse la comandă

în spitale de stat

cărți poștale picate din cer

adulmecate de siluete în halate albe

și parfumate cu cenușă

querido A.,

no sé si siquiera enviaré esta carta a ti

pero parece que tengo una enfermedad que no tiene cura

todas las pruebas apuntan a ello

mis fondos se están evaporando

y los primeros signos de esta fenolemia

han aparecido.

iv.

neputincioși, cu mâinile goale-n poală, îmbrățișați

ascultăm Chavela Vargas și naștem dragoste atavică

pentru că așa

nu vom fi niciodată

singuri

pentru că

nu toata lumea moare din dragoste.

–

Curatoriere & editare de Maria Martelli & corin

Redactare de corin