1

foto tapet peisaj cu plopi

garderoba cu zestre

pernele din pene de găină de pe garderobă

spirtul ascuns de mâca Valea din garderobă

spirtul îndoit cu apă de bâtu Spiridon din garderobă

mese întinse de-a lungul pereților

carafe pline cu vin

toată lumea râde

4 sicrie

Aliona, Vasea, Natașa, Liuba

toată lumea plânge

mă uit la ele ca Sașa Belîi în Brigada

un tigru imens

din care iese plușul

ca mațele din găinile tăiate 

saci de făină

cu căcat de șoareci

pâine caldă în fiecare sâmbătă

struguri Moldova întinși pe gazetă

cafe Jessica

ceburek tătăresc cu carne de vită

scrumiera de un kil a lu’ tata

tumbele pe burta lu’ tata

spălat păsărica la lighean cu mama

mama tânără și violentă

tata fum belot pufuleți cu surprize

turte din făină cu apă

borș roșu, salată de roșii și castraveți cu smântână

supă la plic după tura de noapte, mâca Liuba

duș de vară

camioane numărate pe șosea cu zeci de pachete de semințe cu sare

picioare zdrobite pe șosea, Aliona

un pepene de 10 kile

tortul de 17 iulie

enciclopedia copiilor

a ruginit frunza din vii

în grădina copilăriei

tanti Ludmila show

tot nu-i ca mama

nici mama nu-i ca mama, cea închipuită

într-un pulover albastru cu Tom și Jerry, cu mânecile zdrențe și pline de muci uscați,

încălțată în cizme cu două numere mai mari,

cocoțată pe pernele cu broderie în colțuri 

stau eu

elefantul din casa mare

2

Mâna maicii domnului

plutește în aer

peste toți pișații uscați din oraș,

dar mama nu mă iubește.

Bărbați îngrijiți merg pe stradă la costum.

Au un mers sigur.

Poate mama lor i-a iubit mai mult.

Copiii râd în curtea școlii, strigă unii după alții.

În strigătul lor e pacea omenirii,

liniștea zilei de mâine.

Mama mea nu aude când o strig.

S-au copt cireșele.

Sunt dulci.

You want to give up the taste of cherries?

Sunt dulci cum privirea mamei n-a fost.

Albinele roiesc printre miile de trandafiri care au sufocat orașul cu fragilitatea lor,

fragilitate de care poți să fugi, dar nu te poți ascunde.

Niciun trandafir nu seamănă cu mama.

Păsările cântă.

Nu cântă, țipă!

Hristos a înviat, viața însăși a înviat!

Râul murmură la vale,

în pădure trosnește copacul,

sirenele ies la soare,

peștii dansează în jurul lor,

delfinii fac salturi în formă de inimă și se pupă la apusul soarelui,

tunetele se joacă cu fulgerele,

ploaia ne udă și râde de noi,

porumbul pe deal e deja de o șchioapă,

câinii mușcă din jeturile de apă din parc,

vânează fluturi prin iarbă.

Copiii mei se cer născuți.

Morții mei se odihnesc în morminte.

Mama mă urăște.

Mama mă urăște iar eu trebuie să înțeleg că

urăște tot ceea ce ea nu e,

ce n-a fost niciodată.

Să schimb furia pe tristețe.

wow, evoluția emoției umane

3

rochia neagră a mamei de la aniversarea de 30 de ani

e tot ce am din viața trecută

o viață în care verdele crud al ierbii pendula

între fascinant și mister

în care făceam cercuri pe pământ

și aruncam cu cuțite în ele

noi, toți copiii

din blocul cămin al lucrătorilor combinatului de mătase

magia se întâmpla când sania aluneca până la Nistru

un Bruegel involuntar de Transnistria

magia nu s-a întâmplat între Veronica și Alexei

în rochia ta nu pot să intru, mama

o să mă ridic vreodată la nivelul așteptărilor tale?

când tot ce vreau este să cobor la nivelul ierbii verde crud

lângă cercul de pe pământ

în care aruncam cuțite

4

mă suni

am 2 secunde pentru camuflaj

îmi calc pe capul purulent al durerii

strâng din dinți 

și îți răspund 

mimez un „salut” plin de interes

îmi dreg vocea să pară optimistă

Optimismul și gândirea pozitivă

Mă ajută să trăiesc din plin

trec pe lângă doi băieți

tricourile lor cu logo-uri mari plesnesc pe ei

au brațele mari, îndepărtate de trunchi

de parcă ar duce câte doi pepeni uriași

de câte 10 kile fiecare

ca pepenii pe care îi aducea tata

în vara în care a lucrat la fabrica de mobilă ICAM din Chișinău

și în care ne-a bătut pentru prima și ultima oară

băieții mânâncă șaorma

mă detectează pe radarul lor

mă scanează sus jos cap coadă

nu mă încadrez în zona de interes

băieții miros a Invictus

uneori aș vrea să am viața lor

așa ai fi sfântă

te-aș suna în fiecare zi

iar toate femeile ar fi curve

în afară de tine

5

Natașa deschide ochii

ai făcut păcatul de a fi prima

și de a te naște femeie

Alexei va fi mai iubit

oricum, acolo unde nu v-a mângâiat mama

vă va mângâia alcoolul 

Natașa deschide ochii

ochii ăia mari, albaștri

mereu tulburi

uneori par ca de sticlă

ai un băiat, Natașa

Liuba îl va crește

pentru că pe tine n-a putut să te facă adult

Natașa de ce ții un sac de sticle goale în dulapul de la etaj

și altul în garaj?

Natașa de ce mă duci din casă în casă pe la mese?

Natașa, de ce adormi și mă lași singură?

Natașa, deschide ochii,

de ce e un șoarece pe perna mea?

Natașa, cum e să trăiești în umbra tuturor?

Natașa, ești gravidă?

te va întreba Veronica de Paște

Natașa, deschide ochii

e august

unde e părul tău gros și aspru?

ești uscată și ai burta mare

te-am ridicat din pat

ți-am tăiat unghiile

toate persoanele cărora le-am tăiat unghiile de la picioare

au murit

ți-am făcut tocăniță de cartofi cu câteva zile înainte

nu ți-a plăcut

tanti Lena de la bar mi-a dat o bere Chișinău pentru tine

Natașa închide ochii

cu mâna dreaptă Liuba te va ține de mână

cu stânga îți va ține lumânarea

eu am 12 abia împliniți

e prima mea noapte în care nu dorm

Natașa, patru femei te spală

ești îngrijită, cum poate ți-ai dorit să fii toată viața

sicriul tău e albastru

ca ochii tăi

o muscă îți intră în gură

o muscă îți iese din gură

cineva a dat în jurul tău cu odorizant de cameră cu parfum de lămâie artificială

nici eu, nici sor-mea nu vom mai putea spăla podelele cu Mr. Proper cu aromă de lămâie 

vreodată

Natașa, ai o jumătate de față vânătă

cum ai mai avut-o și în trecut

Natașa, la groapa ta plânge doar fiul tău Vasea

restul se bucură că au scăpat de tine

și că nu sunt ei acolo

–

Curatoriere & editare de Maria Martelli & corin

Redactare de corin