Prima parte, aceea în care abia adolescentul Alecu vorbește cu misteriosul Domn Claritin (acela despre care vom afla ulterior – spoiler – că-i va servi drept model masculin)
Undeva pe la Romană, după xerox și centrul de traduceri, după micul gang, în spatele blocului, poți vedea semnul alb, încă de pe acum prăfuit, cu litere bleu: TIMELES NET CAFE. Un loc unde copiii și adolescenții plătesc două sau trei ore de acces pentru a omorî pocitaniile demonice sau dobitoacele magice cu necromencerul sau pentru a-și sparge în mii de bucățele înghețate dezonorabilii combatanți pe coloratele monitoare cu tub catodic care deja după vreo jumătate de oră încep să-ți dea dureri de cap.
La calculatorul din colț, din ultimul rând, cum treci de spinările asudate de caniculă, de procesoarele turate la maxim și de concentrarea extremă la joc (sau, după caz, la schimbul de replici din chat după asl), atent să nu te atingi de peretele un pic îngălbenit și scorojit, poți vedea un adolescent sau abia adolescent. Îmbăiat în lumina albastră a monitorului, poți observa chipul consternat al micuțului (sau nu chiar așa de micuțului) Alecu, de treisprezece ani, proaspăt absolvent al clasei a 7-a.
Alecu vorbește, deja pentru a patra oară, cu noul său prieten internautic, Domnul_claritin, despre care, de altfel, nu știe foarte multe.
Deja se amuză de amintirea primului schimb de mesaje purtat. S-a întâmplat în ziua în care absolut toate calculatoarele de la internet café erau folosite, în afară de acesta, pe care Alecu l-a luat în primire. Problema cu calculatorul era că nu avea niciun joc, așa încât, dacă n-ar fi plătit deja o oră pentru el, Alecu l-ar fi abandonat imediat. Fiind însă nevoit să-și scoată banii într-un fel sau altul, Alecu a intrat în fereastra de Internet Explorer, deschisă pe site-ul talktome.net.
Și-a făcut un cont.
Al3Kku_nightwish parola bioenterologie
Success! Start chatting!.
Apoi, i-a trimis un mesaj singurului alt username care era deja în lista lui de contacte.
Aal3kku_nightwish: cn ejt
Domnul_claritin: salut! Și eu voiam să te întreb aceeași chestie.
Aal3kku_nightwish: ma cheama alecu
Domnul_claritin: Alecu și mai cum?
Aal3kku_nightwish: Alecui Koaye Lehman Anci
Și apoi pauză.
Domnul_claritin is typing…
Domnul_claritin: cine este președinte?
Aal3kku_nightwish: nu jti ?
Domnul_claritin: nu
Aal3kku_nightwish: basescu
Și apoi iar pauză.
Aal3kku_nightwish: mai esti acolo ?
Însă Domnul Claritin n-a mai spus nimic, motiv pentru care Alecu s-a temut că l-a supărat cu gluma sa.
Domnul_claritin: câți ani ai?
Aal3kku_nightwish: 17 (l-a mințit)
Domnul_claritin is typing…
Domnul_claritin: sigur n-ai 13?
Aal3kku_nightwish: :O d und shtii ????
Domnul_claritin: am ghicit 🙂
Aal3kku_nightwish: insane
Aal3kku_nightwish: dar tuh cati ani ai ?
Domnul_claritin: 28
Aal3kku_nightwish: woaa
Domnul_claritin: I know.
Aal3kku_nightwish: deci ejti adult
Domnul_claritin: se poate zice
Aal3kku_nightwish: si nu te simti batran lol
Domnul_claritin: ba da.
Cam așa a decurs prima lor discuție. Iar, de atunci încolo, și-au făcut un obicei să stea de vorbă cam o oră seara.
Interludiul înainte de a doua parte – importantele dimensiuni care merită tratate cel puțin pe scurt
Prima astfel de dimensiune importantă a fost natura relației dintre Alecu și Domnul Claritin, aceea în care îl absolvim pe misteriosul Domn Claritin de orice fel de suspiciuni. Aceasta nu a fost niciodată de natură sexuală sau de grooming – nu și-au trimis niciodată poze, nu s-au auzit la telefon, nu și-au dat vreodată întâlnire. Într-adevăr, Alecu, de-a lungul anilor, a simțit nevoie fie să se confeseze cu privire la incipienta lui viață sexuală, fie să-i ceară păreri, sfaturi sau chiar validări Domnului Claritin. Putem admite, fără urmă de ezitare, că Domnul Claritin a tratat cu un maximum de maturitate astfel de momente.
A doua dimensiune ține de mediul în care aceștia puteau comunica – numai și numai pe site-ul talktome.net. Iar aici a doua dimensiune se poate sparge în două subdimensiuni.
- Domnul Claritin a refuzat categoric ca aceștia să facă schimb de orice alt fel de contacte. Sau, mai bine zis, la fiecare cerere a lui Alecu de a se auzi într-un alt fel, Domnul Claritin a răspuns mereu ferm îmi pare rău, Alecu, dar nu se poate.
- Site-ul respectiv putea fi accesat doar pe acel ultim calculator din colțul internet café-ului. Pe oricare alt calculator, atât din internet café, cât și de oriunde altundeva, lui Alecu nu-i apărea decât scurtul mesaj „server error”. Din acest motiv, Alecu ajunsese să-și toace cea mai mare parte din banii de buzunar pe acest singur internet café, pentru a putea fi aproape de (să-i zicem) prietenul său? Mentorul său? Confidentul său? Înlocuitorul de părinte? Mult timp va rămâne neclar.
Adevărata a doua parte – prima poveste pe care Alecu i-o împărtășește Domnului Claritin
Prima dată, Alecu i-a povestit Domnului Claritin despre unul din primele sale jocuri de la grădiniță.
Se făcea că toți copiii aveau la îndemână niște cărucioare de jucărie. Însă, din acel punct, lucrurile se împărțeau foarte clar în două: fetele luau câte un bebeluș păpușă, pe care-l puneau bine în cărucior și-l plimbau în grupuri de câte două sau trei, ușor și leneș, iar băieții alergau cu cărucioarele goale, se întreceau, scoțând un asurzitor și continuu vrum vrum vruuuuum. Cu alte cuvinte, deja din primii ani ai copilăriei, fetele învățaseră că (își imagina Alecu), atunci când vor crește mari, vor deveni mame, iar băieții că vor deveni mașini.
Însă, din moment ce Alecu nu era mulțumit să se joace nici de-a mama într-o după-amiază de loisir, nici de-a mașina în timpul unei curse, își născocise un fel de mod hibrid de a se juca. Nu lua un bebeluș, ci un dinozaur de pluș, cu care purta discuții ca de la egal la egal, în timp ce-l plimba liniștit (și singur) în cărucior. Se plimbau, astfel, ca doi vechi tovarăși care nu se mai văzuseră de mult și care au o mie de lucruri să-și spună, însă care n-au niciun motiv să se grăbească, din moment ce au tot timpul din lume.
Domnul_claritin: și ce crezi că înseamnă asta?
Aal3kku_nightwish: nu crd k inseamna nimik.
Aal3kku_nightwish: tu ?
Domnul_claritin: eu cred că totuși înseamnă ceva
A treia parte – în care Alecu îi povestește Domnului Claritin de cele trei false modele masculine
- Bărbătosul frizer chel
Tribunul, care dintr-o ridicare de sprânceană sau din schimbarea tonului era în stare să-i facă pe toți ceilalți bărbați care se strângeau ciorchine pe canapeaua și fotoliul lui – în timp ce așteptau să fie luați la programare – să se spargă de râs. Și-apoi i-am zis polițistului „Domnul meu, cum să nu vi-l dau, dar dacă vă dau permisul, eu nu-l mai vreau. Mi-l iau înapoi de la domnul Spirache.” Comisarul-șef, gen. Bă, s-a făcut ăla alb la față! și apoi valuri peste valuri de hăhăieli și ce nebun ești, Damiane!
Căci așa îl chema, Damian, nume care, de altfel, Alecului i-ar fi părut mai degrabă de filfizon, de domn fâstâcit la costum, de aristocrat. Nimic mai departe de bărbatul în putere, cu barbă și tatuaje, cu vorbele la el, cu bicepsul lucrat care se încorda în timpul scurtelor și controlatelor mișcări cu mașina de tuns la cefele clienților.
Evident că Alecu, încă de la primii tulei ieșiți deasupra buzei și rași cu lama, s-a simțit atras de această capitală a bărbăției. De aceea ajunsese să vină cu o oră, o oră și jumătate înainte de programare, doar pentru a fi martor la îmbârligatele discuții ale clienților: despre cum au furat banii părinților din sertar la 16 ani să plece la mare cu prima iubită și ce mamă de bătaie au luat ulterior, despre primele dezamăgiri în dragoste, despre neveste, despre amante, despre copii, despre socri și soacre, despre părinții care-i băteau când erau mici, despre părinții care au început să le moară, despre bani câștigați cu greu și pierduți ușor și, cum ne-am fi și așteptat, mult despre sex.
Asta până când, într-un moment de neatenție, Damian a mișcat o idee prea smucit mașina de tuns și i-a ciupit un pic din urechea dreaptă. Urechea a început să sângereze, Damian a fugit să ia un șervețel și să dezinfecteze, iar câteva picături de sânge au pătat tricoul alb al lui Alecu. Iar Alecu, pe lângă faptul că-și ținea lacrimile, a mai și fost acuzat pe nedrept ți-am zis să nu te mai miști atunci când te tund, vezi ce se întâmplă.
– Să nu te prind că te smiorcăi la mine ca un fătălău.
Atunci a fost ultima oară când Alecu a mers la Damian.
Aal3kku_nightwish: crezi k sunt fatalau
Domnul_claritin: ce înseamnă să fii fătălău?
Aal3kku_nightwish: nuj sa fi asha ca o fata
Domnul_claritin: există vreun singur mod de a fi fată?
Aal3kku_nightwish: crek nu dar intzelegi ce zic
Domnul_claritin: înțeleg ce-a vrut să zică frizerul ăla. Dar, să știi, tipul doar a fost neglijent cu mașina de tuns și a vrut să dea vina pe tine și să te jignească doar să se scape pe el. Dintre voi doi, persoana cu adevărat imatură a fost el.
Aal3kku_nightwish: asha crezi ?
Domnul_claritin: știu asta
- Intelectualul profesor de geografie
Cel care nu se dădea în lături de la a preda mai mult decât Carpații Meridionali și cursul Oltului.
Le relata cum Orfeu l-a păcălit pe ciclop mințindu-l că-l cheamă Nimeni, le explica (spre maximul entuziasm al copiilor, însă, din păcate, falsa) etimologie a cuvântului mișto din mit Stock, le povestea despre conceptul din dreptul anglo-saxon cu privire la drepturile de autor care se cheamă „un idiot în grabă” (în alte cuvinte, ai încălcat trademarkul unei firme dacă un idiot în grabă vă poate confunda), îi convingea cum, dacă vor să devină cu adevărat oameni, trebuie să-l citească pe Dostoievski.
Iar Alecu, fermecat, se ducea în fiecare pauză să-i împărtășească unde a mai ajuns cu Poveștile Olimpului, cu Douăzeci de leghe sub mări sau chiar cu Crimă și pedeapsă. Pentru asta era premiat cu un Dar voracitatea dumneavoastră (căci lui Alecu îi era rezervată această cea mai înaltă formulă de adresare de politețe) în materie de lectură (să nu-i spun chiar ferocitate – și-i făcea cu ochiul) începe deja să mă sperie. În foarte curând veți fi citit în câteva luni mai multe cărți decât mine în zece ani, scumpul meu domn elev.
Ce l-a șocat însă pe Alecu a fost reacția domnului Suceveanu la venirea, în clasa a șaptea, a unei noi colege, o fată transferată de la o altă școală. Alecu era deja suficient de mare încât să nu fie inconștient de motivele pentru care acest transfer stârnea atâta vâlvă și nemulțumire, atâtea comentarii și glume din partea celorlalți copii. Nu se aștepta însă să-l audă pe domnul Suceveanu cum i-a spus, încă de la prima lecție, ia ridică-te tu frumos în picioare.
– Sunt 171 de școli gimnaziale în acest București. De ce te-au mutat părinții de la școala la care erai arondată? Ah, erau răi profesorii cu tine? Cum așa, pur și simplu? Și tu nu le-ai făcut nimic rău ca să se poarte așa cu tine? N-ai zis, n-ai înjurat, n-ai… furat? Dacă din cele 171 de școli gimnaziale din București părinții au decis să te mute la asta, una din cele mai bune școli din București, cu adevărat colectiv de elită, înseamnă că vrei să înveți. Eu așa sper. Ia zi, vrei să înveți? Sau o să faci precum frații și suratele tale, pe care le vezi cerșind la metrou sau vânzând fier vechi cu căruța. Hai zi.
Ochii lui Alecu fugiseră pe noua colegă, care deja începuse să plângă.
Domnul_claritin: îmi pare rău, știu că îl priveai ca pe cineva superior, ca pe un intelectual
Aal3kku_nightwish: tie tzi s pare ok cea facut ? poate co shtia pe fata aia de dinaitne
Domnul_claritin: cu siguranță că n-o știa. Dar a făcut ceea ce, din păcate, ar face cei mai mulți oameni în poziția lui. A tras cele mai rele concluzii, ca să terorizeze un copil de 12 ani.
Aal3kku_nightwish: shi dc crezi ca facut asta?
Domnul_claritin: cred că unii oameni au convingerea că le sunt superiori altora datorită unor caracteristici fizice arbitrare. Și simt nevoia s-o arate când au ocazia. Îmi pare rău că ai văzut asta de la un profesor.
- Blândul bunic al vecinului
Bărbatul de șaptezeci și ceva de ani, de altminteri blând, bunicul băiatului de la etajul 3. Băiatul are cu vreo doi ani mai puțin decât Alecu, căruia nu-i trezește vreun interes particular, dar care l-a cucerit cu bunicul său. Cei doi copii erau destul de mici, aveau vreo nouă, respectiv unsprezece ani, atunci când ieșeau să încingă de-o miuță în părculețul Giosan sau în curtea școlii 108, cea cu accesibila spărtură în gard, cu acest dornic de joacă bunic.
De ceva vreme deja nu se mai jucau cu mingea prin coclauri, însă tot ieșeau toți trei, de regulă în oraș, unde bunicul îi ducea fie să alerge pe stadion, fie cu bicicletele la velodrom sau în parc, fie îi supraveghea în timp ce aceștia se plimbau cu barca sau hidrobicicleta pe lacul din Cișmigiu sau (așa cum încă mai era în vremurile acelea) Tineretului.
Evident, al treilea și ultimul moment de ruptură vine și el, în apartamentul prăfuit și prost iluminat din blocul cu patru etaje construit înainte de cutremur, în care acest sportiv bătrân își trăia viața casnică, împreună cu soția sa, cu care era căsătorit deja de vreo patruzeci și cinci sau patruzeci și șase de ani.
Ce se întâmplase era că, încercând cel mai probabil să facă o glumă, însă într-adevăr una deosebit de grosolană și de crudă, după ce făcuse prezentările între tânărul Alecu și soția sa, o femeie cât se poate de amabilă, dacă nu poate un pic speriată, atunci când aceasta le pregătea sorbet de fructe de pădure în bucătărie, bătrânul îi făcu cu ochiul lui Alecu și-i spusese ai văzut ce chelie are în vârful capului (într-adevăr, cel mai probabil de la purtatul unui coc foarte bine strâns toată viața, firele din acea porțiune a capului erau atât de rare încât nu ajungeau să-i ascundă scalpul) aia se cheamă muscodrom știi ce-i aia? e pistă de aterizare pentru muște!
Domnul_claritin: mi se face greață
Aal3kku_nightwish: shtiu a fost cam de nicaieri
Aal3kku_nightwish: gen
Aal3kku_nightwish: era super detreaba doamna
Aal3kku_nightwish: nea facut shi inghetata
Domnul_claritin: nu merita să fie umilită așa
Domnul_claritin: nicio femeie nu merită
Aal3kku_nightwish: deacord
A patra parte – în care Alecu, acum deja de 17 ani, îi dezvăluie Domnului Claritin marele lui secret, înainte ca relația lor să fie întreruptă
Mai multe borne ale fragedei vieți ale lui Alecu au fost trecute împreună cu acest Domn Claritin. Evaluarea națională, certurile de acasă, urlete, țipete, liceul, primul sărut, prima prietenă, dramele primei despărțiri, apoi au vorbit foarte mult despre fete, primele beții, primele găști formate și apoi sparte, apoi, deja pe la mijlocul liceului, primele ezitări și curiozități.
Prin clasa a 11-a, când împlinise deja 17 ani, Alecu i-a povestit, destul de speriat, despre o fază super weird prin care tocmai trecuse. Se făcea că era în Control și s-a întâlnit cu un străin cu care a intrat în vorbă și care s-a oferit să-i ia ceva de băut.
Aal3kku_nightwish: și știi că-ți ziceam că gen sunt super insecure cu părul
Domnul_claritin: așa
Aal3kku_nightwish: și gen tipul m-a super complimentat pentru părul meu, a zis că arată super cute
Domnul_claritin: și cum s-a simțit?
Aal3kku_nightwish: destul de mișto gen a fost primul care a zis.
Domnul_claritin: păi nice, nu?
Aal3kku_nightwish: dap.
Domnul_claritin: sau?
Aal3kku_nightwish: da…
Aal3kku_nightwish: păi
Aal3kku_nightwish: vezi
Aal3kku_nightwish: că s-a mai întâmplat după ceva
Domnul_claritin: ce s-a întâmplat.
Aal3kku_nightwish: când amica cu care eram s-a dus la baie a venit aproape de mine și a dat să mă sărute.
Domnul_claritin: și?
Aal3kku_nightwish: și m-a sărutat.
Domnul_claritin: n-ai vrut?
Aal3kku_nightwish: păi asta e faza
Aal3kku_nightwish: că nu știu cum să zic
Aal3kku_nightwish: dar de fapt cam voiam
Domnul_claritin: super atunci
Aal3kku_nightwish: păi da dar e gen super weird
Aal3kku_nightwish: adică nuj mi se pare un pic
Aal3kku_nightwish: ciudat?
Domnul_claritin: de ce ciudat?
Aal3kku_nightwish: că e un tip?
Domnul_claritin: important e dacă și tu ai vrut sau nu.
Aal3kku_nightwish: nu ți se pare gross?
Aal3kku_nightwish: dezgustător?
Domnul_claritin: deloc.
Aal3kku_nightwish: serios???
Domnul_claritin: de ce ar fi?
Aal3kku_nightwish: mie așa mi-a zis un prieten când i-am povestit
Domnul_claritin: nu-l asculta, e super ok <3
Aal3kku_nightwish: ai mai încercat și tu?
Domnul_claritin : da.
Aal3kku_nightwish: loooooooooooooooool
Iar acel moment într-adevăr i-a luat o piatră de pe inimă acum aproape tânărului adult Alecu. Iar, pentru (din păcate) încă câțiva ani din acel moment până mai încolo, domnul Claritin avea să fie ultima persoană căruia îi povestise acel sărut.
Însă prietenia lor avea să se fie întreruptă la câteva luni după aceea, în vacanța de vară dintre clasele a 11-a și a 12-a, când, întors după o vacanță la mare, Alecu avea să găsească Timeles Net Cafe-ul închis, baricadat, falimentat, abandonat, cu calculatoarele cel mai probabil deja vândute la fiare vechi.
Ușor de imaginat drama care urmase acestui moment. Plânsete, întins pe covor singur în casă, autolovituri în picior. În toți acești ani, domnul Claritin refuzase să se vadă, să schimbe o adresă de email sau un număr de telefon. La fiecare astfel de încercare răspundea cu variațiuni pe tema știu că îți dorești, dar din păcate pur și simplu nu se poate. Nici măcar nu știa cum îl cheamă irl.
Iar anii au trecut, adolescentul aproape tânăr adultul Alecu a devenit postadolescentul tânăr adultul Alecu, care a devenit, la rândul său, încă tânărul dar aproape de 30-ul Alecu.
Evident că și-a mai tot pus problema, de-a lungul anilor, cine era acel adult înțelegător, blând și înțelept care l-a ghidat în toate felurile. Amintirea lui nu-i trezea decât sentimente calde, sigure. L-a văzut ca pe părintele pe care îl tot căutase încă de la prima mustăcioară rasă.
Cert e că n-a mai întâlnit apoi pe cineva ca Domnul Claritin. Inițial i-a părut rău, însă, cu timpul, s-a obișnuit cu ideea și a început să fie din ce în ce mai încrezător în gândurile sale, în forțele proprii, în abilitatea de a distinge, de a alege, de a-și ține singur partea. Însă alinarea acelor prime ezitări, căutări, nelămuriri, nemulțumiri și nesiguranțe din adolescență, ghidajul patern al Domnului Claritin fuseseră pietre de temelie, cărămizi mici dar importante, din persoana pe care și-o tot construise până în acel moment.
În sfârșit, ultima parte în care Alecu află, totuși, cine a fost Domnul Claritin
Toate astea până în ziua în care Alecu, acum aproape de vârsta de 30 de ani, deci, să-i zicem bărbatul Alecu, se plimba pe la Brâncoveanu, pe străduțele cu case cu un singur etaj, unde oamenii încă ies la taifas în fața porții așezați pe scaune albe sau galbene de plastic, la umbra copacilor din curte sau a viței de vie suspendate.
În acea zi, complet neașteptat, printre curțile cu case, a găsit o curte cu o casă. Iar pe gard, lângă poarta deschisă, văzuse un semn cu Timeles Net Cafe și se amuză de această potrivire de nume, a fatidicului internet café din adolescența sa. Fără a se putea abține, a intrat în curte, apoi în casa cu trei calculatoare. Un băiat de vreo douăzeci și un pic de ani fumând semi pe ascuns pe geamul deschis a simțit să-și stingă repede țigara când l-a văzut pe Alecu.
Și-a cumpărat o oră (nesperat de ieftină, tot cinci lei) și a ales un calculator din colț (cel care părea cel mai jerpelit dintre cele trei).
Calculatorul era o vechitură cu Windows XP, care părea atât de scos din timp, încât până și data lui era setată incorect, cu vreo 15 ani în urmă față de data curentă.
Pe Internet Explorer era deschis un singur tab. Talktome.net. Curios. Nu mai reușise niciodată să intre pe acel site. Inima începu să-i bată un pic mai tare pe măsură ce încerca să intre în vechiul cont.
Al3Kku_nightwish parola bioenterologie
Incorrect username and password.
Are sens, cel mai probabil îi fusese șters contul din cauza inactivității. Trecuse oricum prea mult timp, deja se resemnase.
Oare ce e cu site-ul ăsta totuși? Să-și facă un cont nou. Dar simte că vechiul Al3Kku_nightwish i se pare prea copilăros. Să-și aleagă un alt username, acum că e și el adult totuși. Și Domnul Claritin era adult, însă tot avea un username neserios. Era totuși Domn. Se amuză de acest mic joc al username-ului serios dar nu chiar.
Ca un fel de omagiu scrie Domnul_claritin parola demultnammaivorbitnoi.
Intră. Are deja un prieten în lista de contacte. Cineva deja îi scrie.
Aal3kku_nightwish: cn ejt
Domnul _claritin: salut! Și eu voiam să te întreb aceeași chestie.
Aal3kku_nightwish: ma cheama alecu
Domnul_claritin: Alecu și mai cum?
Aal3kku_nightwish: Alecui Koaye Lehman Anci
Trebuie să fie o farsă, nu se poate. Stă un pic să se gândească și apoi îl întreabă.
Domnul_claritin: cine este președinte?
Aal3kku_nightwish: nu jti ?
Domnul_claritin: nu
Aal3kku_nightwish is typing…
Aal3kku_nightwish: basescu
Și apoi iar pauză.
Aal3kku_nightwish: mai esti acolo ?
–
Curatoriere & editare de Tudor Pop & Carolina Vozian
Redactare de corin