se acumulează ca niște pocnitori într-un kaleidoscop inflamabil: 

                                                                                    detalii deșănțate. 

                                                                                                       imagini laminate, neînrămate.

AAAAAAA! visele nu-mi mai vin în ajutor. macerarea lentă a buzelor. textura fructului lychee. ochii ei fac cute în colțuri ca un mileu încălzind bibelouri scăpărătoare. mă emoționez la instrucțiuni despre altoirea pomilor sălbatici cu cei domesticiți. simbioze forțate. germofobia de a exista piele pe piele cu cineva se diluează în chimia oxitocinei. zile lâncezind în mușcături somnoroase. cearșafurile îmbibate-n frecușuri și năpârleli pe care nu mă-ncumet să le schimb, să le spăl. corpurile noastre vegetative transpiră pe aceeași pernă și tot ce pot gândi e cum să nu îmi ating fața de fața pernei pentru că știu ce zace acolo. gândul la cele cel puțin 300 de mii de celule de piele moartă îmi provoacă dismorfie. cât de vulnerabil poate fi organul ăsta imens. se presupune a fi scut ricoșând. înveliș sensibil care absoarbe, se irită și usucă. e ironic cum hickeyurile provoacă mai multă rușine stafiditoare decât cicatricile post-acneice. perna e grajdul viselor și straturilor noastre dermice. perna inventată pur utilitar, să ferească de infiltrarea în orificii a gândacilor, urechelnițelor. perna de care ne putem lipsi acum că pământul nu mai e saltea și salteaua nu mai e pământ. intimitatea e abstractă și imposibilă înainte să se întâmple. intimitatea odată ce se întâmplă implică multe amprente cărora le pierdeți numărătoarea. planta de agave din seră, tentaculele ei pișcătoare, seva plesnind. mâncăm murături pe plajă, ne descotorosim visele. îmi las carcasa de piele pe corpul ei în vis și plec, se întâmplă ceva erotic în lipsa mea. nu e visul meu. mirosim colecția de uleiuri esențiale ale mamei sale în lipsa ei. unele suave, altele borâtoare. ne dislocăm sinusurile și găsesc intimitate în asta. rejection sensitive dysphoria mă poticnește. ne uităm cum vloggerița din China face tot felul de rețete din petale de trandafiri. încă caut o superputere insignifiantă, mai puțin deznădăjduitoare decât a putea vedea microplasticele cu ochiul liber. o superputere insignifiantă înseamnă o superputere care nu aduce niciun beneficiu sau succes. o superputere anticapital. să-mi văd organele pulsând. să știu numele arborilor în latină. să pot înveli oricând simt nevoia senzația de cocon în jurul meu. să pot face zoom cu ochiul. să văd să văd să văd microscopic ramificații texturi filamente celule spectrali vibrații raze UV. reversul miopiei. trișez. ce e insignifiant devine signifiant odată ce-l privești. ochiul care îmbrățișează, gene care mângâie. prea multe imagini 2D. tridimensionalitatea cupei menstruale înțepenite-n tine. sângele se diluează-n apă, țîșnește vertical prin plex. o imagine hidratantă. întotdeauna locuitorx captiv al corpului compas punând la cale extinderi și mai largi și mai incomensurabile. tălpi descuamate, glucoză-n sânge. unei emoții îi ia 90 de secunde să circule prin corp. o emoție are nevoie de ghidaj ca să nu se îmbutelieze în corp. 

cum ghidezi o emoție? 

𓆝 𓆟 𓆞 𓆝 𓆟    𓇢𓆸   

meditație ghidată pentru momentele în care 

eviți     eschivezi    evadezi    eludezi, 

scrollezi infinit, disociezi:

imaginează-ți 

că toate tensiunile existente înlăuntrul tău 

se zbârcesc în strânsoarea unor clești de rufe. 

oferă-ți timp să le localizezi. 

în ritmul tău desprinde clește cu clește. 

observă cum tensiunile se pixelează în aer ca niște rufe digitale de pe dressupgirl. 

-ˋˏ✄┈┈┈┈

odată lepădatx de tensiuni, corpul tău poate primi, poate conține. 

îți poți detecta granițele corpului? nu doar extremitățile, ci granițele intuitive. 

când le detectezi, le poți îmblânzi, înmuia? 

acum moi, le poți găsi lianele? punctele de cotitură și alipire? 

urmărește liniile care te întregesc. 

firul invizibil care unește tălpile de creștet și tot ce se află între. urmărește podurile care permit tranziții spre diferite stări de agregare. concentric în spirale rotește-ți atenția. lasă-ți corpul să fie hipnotizat de cât de multă prezență îi poți oferi. atenția poate fi un trickster care se joacă leapșa de-a lungul și de-a latul corpului tău. glisează pe crestăturile tălpilor, se rotește pe mobilitatea genunchilor, se ascunde în buric. 

buricul, cicatricea pe care o împărtășim. 

doar observă                                                                                spațiile pline și spațiile liminale.

corpul tău ultrapopulat de munci de supraviețuire adăpostește și spații de repaus, de filtrare și expansiune a aerului, de vid reconfortant și domestic. spații de bălăcit și plutit. unei emoții îi ia 90 de secunde să circule prin corp. trecerea emoției e frugală. emoțiile pot fi scuturate, căscate, scuipate, mișcate, inspirate-expirate. corpul are nevoie să exteriorizeze emoția ca să o poată elibera. corpul știe cum să elibereze emoția. 

să simți e un act radical când sistemul capitalist autoritar patriarhal te suprasaturează cu subterfugii prin care să nu simți. 

furia, discomfortul, nedreptatea. 

alte lumi posibile. 

furia, discomfortul, nedreptatea. 

alte lumi posibile. 

prezentul va fi întotdeauna aici acum pregătit să te imersezi în interiorul său 

perpetuu și fără margini.

te poți lăsa 

        să curgi 

                                prin porozitățile 

                                               prezentului

observă cum corpul tău se integrează în spațialitatea încăperii. observă cum corpul tău aparține. observă cum corpul tău respiră împreună cu celelalte corpuri. aerul inspirat de tine e aerul expirat de cea/cex/cel de lângă tine.

inspiră 1 2 3 4 expiră 5 6 7 8

flux, reflux

–

Curatoriere & editare de Andy Andreea & Diana Manea 

Corectură de corin